Family Policies in European Context
Les Politiques familiales en context européen 
Politicile familiale în context european

1/2015

Coordinators: Margunn Bjørnholt (margunn.bjornholt@gmail.com) 
                         Anca Dohotariu (anca.dohotariu@fspub.unibuc.ro)

EN

The most relevant research underlines that family policies took shape after the Second World War in a context of early demographic transition (Damon, 2006).

Decades later, in the age of unmarriage (démariage) (Théry, 2002), most industrial countries underwent transformations in family configurations and major demographic upheavals which determined a reorientation in family policies.

Nowadays, with the emergence of new social issues (targeting poverty, young adults, etc.) family policies are again brought back to the spotlight (Séraphin, 2013). What are the most recent metamorphoses and reconfigurations that underpin the dynamics of the different welfare systems in Europe?

Three research axes are proposed for this thematic number

  • What are the strengths and weaknesses of the different national welfare systems in Europe? Inside these systems what is the relation between work (paid or not) and welfare? Moreover, how can a social model be “exported” from one country to another and what is the limit of this “exportability”? To what extent one can speak about “the individualisation of social rights” in Central and Eastern Europe and what would be the legal and social content of the “derived rights” at local national level?;
  • To what extend different democratic instruments of welfare allow to articulate family/private and professional life (Lewis, 2009; Pfau-Effinger & Rostgaard, 2011) and how? What are the qualitative findings that can be used to refine research hypotheses and to compare family life and family policies in Central and Eastern Europe?;
  • To what extent can one speak of family policies in various post-communist countries? Who are their actors and what are their goals and instruments? Moreover, to what extend post-communist family policies adopt the ideology underpinning European directives or adapt these directives to various political and social contexts? The issue will also include book reviews and review essays on these specific topics.

Manuscripts formatted in the journal’s editorial style may be sent to anale@fspub.unibuc.ro by the 31 January 2015.
FR

Dans la littérature de spécialité il y a un relatif consensus autour de l’idée selon laquelle les politiques familiales prennent explicitement forme après la Seconde Guerre mondiale, dans un contexte marqué par une transition démographique précoce. (Damon, 2006).

Quelques décennies plus tard, à l’époque du démariage, (Théry, 2002) dans tous les pays industrialisés, bien qu’à des degrés divers, les mesures politiques en direction de la vie familiale sont confrontées à de nouveaux défis politiques et sociaux qui les font évoluer et changer de façon significative.

 Enfin, ces dernières années, avec l’émergence de nouvelles questions sociales (ciblage sur la pauvreté, accompagnement et reconfiguration de la jeunesse, etc.) les politiques familiales sont à nouveau remises en question (Séraphin, 2013).

Quelles sont donc les résistances, les métamorphoses et les reconfigurations qui régissent aujourd’hui les dynamiques des différents systèmes de protection sociale et familiale en Europe ?

Trois axes de réflexion sont proposés pour ce dossier thématique:

  • Quelle est la configuration actuelle des systèmes de protection sociale dans différents contextes nationaux de l’Europe ? Dans quelle mesure un modèle social national est-il « exportable » d’un pays à l’autre, et quelles sont les limites de cette « exportabilité » ? Dans quelle mesure peut-on parler d’individualisation des droits sociaux dans les pays de l’Europe Centrale et de l’Est, et quel est le contenu juridique et social des droits dérivés dans ces pays ?
  • Dans quelle mesure les différents dispositifs démocratiques de protection sociale et familiale favorisent-ils l’articulation entre vie familiale et vie professionnelle(Lewis, 2009 ; Pfau-Effinger & Rostgaard, 2011), et comment ? De quels terrains qualitatifs dispose-t-on pour nuancer les hypothèses de recherche et envisager des travaux comparatifs sur les politiques familiales en Europe?
  • Peut-on vraiment parler de « politiques familiales » dans les différents pays postcommunistes ? Quels sont leurs objectifs, leurs moyens et leurs instruments ? Plus encore dans quelle mesure l’élaboration des politiques familiales postcommunistes adopte-t-elle l’idéologie qui sous-tend l’élaboration des directives européennes ou bien essaie-t-elle d’adapter ces directives aux différents contextes sociaux ? . Le numéro va aussi inclure des compte-rendus et des notes de lecture liés à cette thématique.

Les contributions, redigées en conformité avec les normes de rédaction de la revue, peuvent être envoyées à l’adresse de la rédaction (anale@fspub.unibuc.ro) jusq’au 31 janvier 2015.
RO

Majoritatea lucrărilor de specialitate subliniază faptul că politicile familiale sunt în mod explicit conturate în perioada de după cel de-al doilea Război mondial, într-un context marcat de o tranziție demografică precoce (Damon, 2006).

Câteva decenii mai târziu, în perioada demariajului (Théry, 2002), deși într-un ritm diferit de la o țară la alta, în țările industrializate măsurile politice în direcția vieții familiale trebuie să răspunda unor noi provocări politice și sociale.

Actualmente, o dată cu emergența unor noi chestiuni sociale (problema sărăciei, acompanierea tinerilor adulți, etc.) politicile familiale sunt din nou reinterogate (Séraphin, 2013).

Care sunt prin urmăre rezistențele, metamorfozele și reconfigurările care influențeaza astăzi dinamica diferitelor sisteme de protecție socială și familială în Europa ?

Trei axe de reflecție sunt propuse pentru acest dosar tematic:

  • Care este configurația actuală a sistemelor de protecție socială în diferite contexte naționale din Europa ? În ce măsură un model social național este « exportabil » de la o țară la alta și care sunt limitele acestei « exportabilități » ? În ce masură se poate vorbi de individualizarea drepturilor sociale în Europa Centrală și de Est și care ar fi conținutul juridic și social al drepturilor derivate în aceste țări ?
  • În ce masură diferitele dispozitive democratice de protecție socială și familială favorizează articularea între viața profesională și cea familială (Lewis, 2009; Pfau-Effinger & Rostgaard, 2011) și cum anume? Care sunt terenurile calitative de care dispunem în vederea nuanțării ipotezelor de cercetare și realizării unor cercetări comparative privind politicile familiale în Europa ?
  • În ce măsura se poate vorbi de « politici familiale » în diferitele țări postcomuniste ? Care sunt actorii, obiectivele, si instrumentele acestora ? Mai mult decât atât, politicile familiale postcomuniste adoptă ideologia și valorile politice care stau la baza directivelor europene sau mai degrabă își propun să adapteze aceste directive diferitelor contexte politice și sociale ? . Numărul va cuprinde, de asemenea, recenzii și note de lectură construite în jurul acestei tematici.

Propunerile de contribuții, redactate în conformitate cu normele specifice publicației, pot fi trimise pe adresa echipei redacționale la anale@fspub.unibuc.ro până cel târziu în data de 31 ianuarie 2015.